Studiu: Circa 60.000 de asistente din unitatile sanitare publice, afectate de discriminare salariala

Potrivit unui studiu , cele mai multe asistente medicale din unitatile sanitare publice sunt afectate de fenomenul discriminarii salariale si circa 23% dintre acestea sunt in situatia de munca fortata neplatita.
„Coroborarea datelor din cercetarea sociologica cu cele privitoare la salarizare indica faptul ca la ora actuala categoria de personal cea mai afectata o constituie asistentele medicale, in special asistentele medicale absolvente de postliceala. Doua componente majore contribuie la aceasta situatie: marea majoritate (cca. 60.000) a asistentelor medicale din unitatile sanitare publice sunt afectate de fenomenul discriminarii salariale si cca. 23% dintre asistentele medicale din unitatile sanitare publice sunt in situatia de munca fortata neplatita”, sunt concluziile studiului.

Printre problemele constatate se numara respectarea drepturilor aferente timpului de munca, in conditiile in care 56% dintre asistentele medicale efectueaza in mod constant ore suplimentare. In cazul a circa 78% dintre asistentele medicale care efectueaza ore suplimentare nu li s-a cerut acordul pentru efectuarea acestora. ‘Obligarea contextuala’ — a trebuit sa le efectuez deoarece nu avea cine — este pe primul loc, fiind urmata de cea directa, prin trecerea pe grafic. Circa 3% dintre respondente au indicat faptul ca au fost amenintate sa efectueze orele suplimentare.

De asemenea, 40% dintre asistentele medicale care efectueaza ore suplimentare (aproximativ 23% din totalul respondentilor) au indicat faptul ca acestea nu sunt platite si nici nu sunt recuperate prin zile libere.

„Situatia se incadreaza in cazul exemplar al sclaviei, fiind vorba de munca fortata si neplatita”, subliniaza autorii studiului, potrivit Agerpres.

Aproape 21% dintre asistentele medicale nu au beneficiat de concediu de odihna integral in ultimii 5 ani de zile si  57% dintre asistentele medicale au indicat ca nu au zile de recuperat in urma orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat din ultimii trei ani de zile.

O alta problema indicata in cadrul studiului este „echivalarea asistentelor medicale absolvente de postliceala”.

„Tinand cont de faptul ca asistentele medicale absolvente de postliceala reprezinta peste 85% din asistentele medicale care lucreaza in unitatile sanitare, diferentele foarte mari ale nivelelor de salarizare, bazate in special pe existenta mai multor categorii de studii, in conditiile atributiilor identice genereaza la ora actuala cea mai mare problema a acestei categorii de personal”, se mai mentioneaza in studiul realizat de Solidaritatea Sanitara.
Circa 60% dintre respondente au indicat faptul ca se simt discriminate salarial fata de asistentele medicale cu studii superioare. Argumentele utilizate: „desi fac aceeasi munca, salariul este diferentiat”, „lipsa unui proces de echivalare a competentelor deja dobandite pentru a trece la un nivel de scolarizare egal cu facultatea” si „distributia egala a responsabilitatilor la locul de munca”. Discriminarea salariala a asistentelor medicale absolvente de postliceala este cel mai amplu fenomen de discriminare din sectorul sanitar, avand, in consecinta, cel mai mare impact negativ, semnaleaza autorii studiului, potrivit Agerpres.

Salarizarea asistentelor medicale este mentionata drept a treia mare problema constatata. Astfel, circa 28% dintre respondenti au indicat faptul ca unitatea le refuza acordarea unor drepturi salariale. Dintre drepturile ce li se refuza in unitatile sanitare unde lucreaza, asistentele medicale au mentionat: neplata orelor suplimentare; neacordarea bonurilor de masa si neacordarea gradului principal.

Din perspectiva discriminarilor salariale cea mai defavorizata categorie profesionala o constituie asistentele medicale.

In functie de gradul de afectare si impactul acesteia (numarul de asistente afectate), „ierarhia discriminarii” este urmatoarea: asistentele medicale absolvente de postliceala:—cca. 60.000 de asistente medicale care au intre 49,3% din salariul maxim posibil (in spitalele neclinice si Anestezie Terapie Intensiva—ATI/Unitati de Primire Urgente—UPU) si 57,3% in spitalele neclinice (comparativ cu nivelul salariului asistentelor medicale cu studii superioare din spitalele clinice: 64%); asistentele medicale cu studii superioare din spitalele neclinice (cu exceptia ATI/UPU/CPU), un numar mic de asistente, acestea avand insa doar 46% din salariul maxim posibil.

Principalele solutii recomandate pentru eliminarea problemelor constatate sunt: reducerea deficitului de personal si/sau introducerea CIM-urilor (contracte individuale de munca) cu timp partial pentru inlocuirea orelor suplimentare neplatite pentru toate asistentele medicale; demararea procedurilor pentru echivalarea asistentelor medicale absolvente de postliceala—echivalarea elimina cea mai importanta discriminare salariala pentru 63.586 de asistente medicale din unitatile sanitare publice; introducerea echivalarii salariale (salarizarea similara a asistentelor medicale absolvente de postliceala cu cele absolvente de studii superioare) sau reducerea in regim de urgenta a discrepantelor/discriminarilor salariale; reducerea discrepantelor/discriminarilor salariale prin aducerea tuturor salariilor la acelasi nivel de referinta (64%) din salariul maxim posibil pe legea 284/2010 (calculat prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare specifici fiecarei functii cu salariul minim pe economie).

O alta solutie propusa este si reajustarea ierarhiei salariale in special prin introducerea claselor suplimentare pentru vechimea in sectorul sanitar (prin preluarea modelului aplicabil Educatiei) si prin eliminarea diferentelor dintre asistentele medicale S si cele PL (aplicabila si in cazul asistentele medicale care lucreaza in sectiile ATI/UPU/CPU raportat la restul sectiilor) la cel mult 3 clase de salarizare.

Studiul a fost desfasurat in cadrul Centrului de Cercetare si Dezvoltare Sociala „Solidaritatea” si face parte din strategia de abordare a problemelor salariatilor din sanatate bazata pe dovezi. Acesta este corelat cu alte cercetari desfasurate in cadrul de CCDSS, ultima abordare de acest gen constituind-o problema garzilor medicilor.

No Comments Yet.

Leave a comment